gmih
Membru
 Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 39
|
|
Modul de iernare şi starea unei familii pot fi apreciate cu uşurinţă prin "ascultare", fără a se recurge la deschiderea stupului. La cercetarea familiilor de albine, sau la orice intervenţie în interiorul stupilor în care acestea sunt adăpostite, se va recurge numai în situaţii excepţionale, când viaţa familiei în cauză este ameninţată de lipsa de provizii, de îmbolnăvire sau alte stări anormale ce nu se pot înlătura din afară. Ascultarea familiilor de albine în lunile de iarnă se face o dată la 3-4 săptămâni, apropiind urechea de peretele din faţă al stupului.
Ascultarea stupilor iarna. Unii crescători de albine se folosesc, în acelaşi scop, de un tub de cauciuc lung de 1m, având diametrul interior de 0,8-1 cm, iar alţii de stetoscopul medical. Introducerea unuia dintre capurile tubului pe urdiniş şi a celuilalt capăt în ureche, sau folosirea stetoscopului permite perceperea şi interpretarea zumzetului albinelor: - zumzetul moderat şi uniform arată că familia de albine este în stare bună şi că iernarea decurge normal; - bâzâitul puternic arată că familia este în suferinţă; - zumzetul slab, însoţit de zgomotul asemănător foşnetului frunzelor, înseamnă că familia este înfometată. Aceasta se întâmplă nu numai când familia a intrat în iarnă cu provizii suficiente, ci şi atunci când s-a terminat hrana din celulele fagurilor unde s-a format ghemul de iarnă. Din cauza temperaturii scăzute (în stupii orizontali şi cei verticali cu un singur corp) ghemul nu s-a putut deplasa pe fagurii alăturaţi, plini cu provizii şi nici în partea opusă a fagurilor respectivi unde proviziile sunt intacte. Când zumzetul este foarte slab sau nu se percepe aproape deloc, se va interveni, fără abuz însă, prin lovirea cu mâna a peretelui din faţă al stupului. Dacă albinele răspund printr-un zumzet puternic, care însă încetează imediat, înseamnă că familia iernează în condiţii bune. Zumzetul prelung, neuniform în intensitate şi "plângător" indică absenţa mătcii. Din cauza neliniştii provocate de lipsa mătcii familia consumă mai multe provizii, se îmbolnăveşte de diaree, se epuizează şi adeseori piere în întregime. Când în stupină există mătci de rezervă, îndreptarea familiei de albine se face astfel: cuibul familiei orfane se descoperă, după ce, în prealabil stupul a fost transportat într-o încăpere unde temperatura este de aproximativ +15°C, însă numai atât cât se poate da într-o parte diafragma şi primul fagure cu albine pentru a se introduce în spaţiul gol creat fagurii, albinele şi matca dintr-un nucleu. Când nu există nuclee cu mătci de rezervă, familia de albine orfană se uneşte cu altă familie mai slabă care are matcă, procedându-se la fel. Aprecierea modului de iernare a albinelor se poate face şi după aspectul diferitelor resturi, după cantitatea de albine moarte găsite pe jos, în faţa urdinişului, după resturile scoase de pe fundul stupului şi aspectul lor. Mortalitatea exagerată a albinelor se datorează fie faptului că familia a iernat cu prea multe albine-vârstnice, fie uzurii organismului lor din cauza unor boli. Prezenţa albinelor umede, mucegăite, arată că în stup este prea multă umiditate. Cadavrele de albine fără capete sau roase, prezenţa excrementelor de şoareci, arată că aceşti periculoşi dăunători au pătruns în stup. Rumeguşul şi albinele moarte se scot de pe fundul stupului cu o sârmă îndoită la un capăt în unghi drept. Rumeguşul de fagure se păstrează ca materie primă de ceară sub formă de bulgăraşi pentru extracţia conţinutului de ceară în primăvară. Separarea albinelor moarte din rumeguşul de faguri se face cu ajutorul unei site. Albinele moarte se strâng şi se ard. Dacă albinele au abdomenul umflat şi se văd pete de diaree la urdiniş sau pe scândura de zbor, înseamnă că familia de albine respectivă este pe cale de a se îmbolnăvi sau este deja bolnavă de diaree din cauza proviziilor de calitate inferioară sau a consumului exagerat de hrană ca urmare a condiţiilor nefavorabile de iernare. Prezenţa cristalelor printre cadavrele de albine dovedeşte că mierea din fagurii pe care iernează albinele s-a cristalizat. Din contră, acolo unde mortalitatea este neînsemnată şi rumeguşul de faguri nu este umed, înseamnă că iernarea decurge normal. Completarea proviziilor în cuiburile familiilor slab aprovizionate, precum şi aprovizionarea celor lipsite de hrană în sezonul rece se face mai uşor când la rezerva stupinei există faguri cu miere căpăcită de calitate superioară. Pentru această operaţie, stupul cu familia ce trebuie ajutată se duce mai întâi într-o încăpere încălzită. Aici i se înlătură capacul, împachetajul şi mai apoi podişorul. Observând poziţia ghemului, avem grijă ca fagurele cu miere să fie introdus într-o margine a lui, în aşa fel încât celulele cu miere să fie în contact cu albinele, în cazul când pe cei doi faguri mărginaşi între care urmează să se introducă fagurele cu miere se găsesc puţine albine, atunci el se introduce peste încă o ramă, spre mijlocul cuibului, unde se află mai multe albine, în asemenea cazuri se face câte un orificiu de trecere prin mijlocul fagurilor cu puţine albine şi cel cu provizii (de grosimea unui degetar) prin care albinele de pe fagurii mărginaşi pot trece şi se pot alătura restului de albine din ghem. în cazul în care se administrează familiei zahăr candi, şerbet, turte, nu mai este necesară aducerea stupului într-o încăpere încălzită, administrarea făcându-se direct pe vatra stupinei. 
|
|